2009. augusztus 23., vasárnap

Megint Teodoránál - Întălnire la Teodora din nou

Igen, hamarjában már háromszor találkoztunk, nem győzöm mondani milyen jó, hogy ilyen közel lakunk. Már több mint egy hete történt, a férjem arra felé ment dolgozni és féluton talákoztunk Teodorával. Megint mentünk kicsit a városba, de most igazán vissza fogtuk magunkat, alig vettünk pár méter anyagot (én 5 m-ert ő meg 3-at) , vettünk még gumicérnát amire a kötött toppomhoz volt szükségem (hamarosan jön a beszámoló a topról) meg pár aranyos gombocskát, majd jó lesz valamire alapon :o).


Aztán haza mentünk hozzá, kipakoltuk a növényeket amiket vittem neki és vártuk, hogy elálljon az eső, ami szinte egész nap esett. A multkor is esett amikor ott voltam, ezután ha szárazság van megyek hozzá látogatóba :o)
Közben sokat beszélgettünk és átnéztük végre a könyveket amiket vittem neki megmutatni. Aztán ő egy isteni finom halas ebédet készített.


Végül csak megállt az eső és kimentünk a kertbe növényeket gyűjteni, nem is tudom felsorolni mennyiféle növényt kaptam. Az autója hátsó ülése tele volt velük, különféle fák és bokrok, na meg rózsatövek és hajtások. Majd amikor jövőre szépen virágoznak beszámolok róluk.
Hihetetlenül gyorsan eltelt ez a nap is, még kell pár alkalom, hogy végre varrjunk vagy kössünk is :o)
Visszafelé is felútig kellet Teodora vigyen, ott átszáltam a férjemhez. Képzeljétek bent felejtettem a telefonom a házban, és közben hívott a férjem, na mit godoltok hányszor?, 17-szer, bizony nem elírás. Szegény hamarabb végzett és ránk várt. így hár hamar összekaptuk magunkat és indultunk is.
Így telt el egy újabb csodás nap együtt.



Da deja de trei ori ne-am întălnit în intervalul de timp aşa de scurt, chiar nu pot să spun de destule ori ce bine e că stăm aşa aproape. Această întălnire a fost cam de săptămână, soţul meu mergea în acea direcţie la lucru, şi ne-am întălnit la jumătate de drum cu Teodora. am fost din nou ăn oraş dar de data asta puţine materiale am luat (eu 5 ea 3 metrii), am mai luat ceva aţă elastică pentru topul meu, despre care vin cu un post în următoarele zile, şi am mai luat ceva nasturi drăgălaşe, cu ideea că vor fi bune la ceva :o).
După care ne-am întors la ea acasă, am scos plantele din maşină, şi aşteptam să oprească ploaia, aproape toată ziua a plouat. Şi prima dată când am fost la ea a ploaut, am şi spus când va fi secată să mă cheme la ea în vizită :o)
Între timp povesteam şi am reuşit să răsfoim şi cărţile ce am dus să vedem împreună. După care ea a pregătit o masă de prânz foarte bună.
Până la urmă tot s-a oprit ploaia şi am ieşit şi noi în grădină, să scoatem nişte plante. am şi scos foarte multe, maşina ei era plină de plante (oţetari, weigela, iasomie, mahon, irişi, diferite soiuri de trandafiri şi nici numai ştiu să le enumăr), anul viitor când vor înflorii revin cu poze multe.
Incredibil de repede s-a dus timpul din nou, trebuie să ne mai întălnim de cîteva ori să avem timp să ne apucăm de cusut sau tricotat :o)
Înapoi tot până la jumătate din drum veneam împreună. Am mai scris că am uitat telefonul în casă, şi soţul meu a terminat mai repede treburile şi m-a sunat, de 17-ori, dar nu este greşeală, săracul tot suna pe degeaba. Deci când ne-am întors din gradină repede ne-am adunat lucrurile şi am şi pornit pe drum. Aşa era a treia noastă întălnire, eu zic că am avut o zi minunată.

2 megjegyzés:

Alexandra írta...

Cu siguranta ati avut o zi minunata! Si repet si eu ca tine - e bine ca stati aproape!

Ela írta...

Nu conteaza ploaia cand doua prietene se intalnesc! La cat mai multe intalniri si poze pentru noi!